Despre acele clipe extraordinare pe care le-am trait!

          Cateodata ma intreb care sunt acele clipe pe care le-am trait cu intensitate maxima, pe care le-am savurat secunda cu secunda pana s-au scurs pana au ajuns amintire, trecut, uitare...

Apoi imi amintesc, da sunt clipele care raman flash-uri in minte indiferent cat de departe sunt de locul in care le-am trait. Cea mai frumoasa clipa, pe care o putem trai zi de zi e fara indoiala clipa oferita de imprevizibilul frumos (surpriza). Exemple: sa gasesti bani intr-o haina pe care nu ai mai purtat-o de mult timp, sau sa gasesti o bucata de ciocolata in iaurt sau o cafea fierbinte dimineata langa pat sau alte si alte surprize pe care le poate oferi viata si pe care, acum nu le ingaduie imaginatia. De altfel, viata oricum da mai mult decat filmul, decat imaginatia scriitorului sau maiestria compozitorului, pentru ca, asa cum spuneam si in postarea de saptamana trecuta nu vom stiii niciodata ce e in mintea oamenilor. 

             Revenind la subiectul aleatoriu de azi, impartasesc bucuria primului zbor cu avionul,  cand palmele imi erau ude ca dupa dus, inima imi batea mai tare ca pistoanele unui motor si ochii incercau sa prinda in zbor tot universul, bucuria produsa de rostogolirea rotii invartite in parcul de distractii, bucuria la vazul marii inspumate si la acea simtire a nisipului cald in talpi, bucuria primului sarut, cand dorinta se transforma in rezultat. Apoi gandul ma duce la acele clipe mai apropiate zilelor, saptamanilor si lunilor din timpul anului, nu din concedii, din lucruri extraordinare sau din locuri exotice constand in bucuria pe care ne-o da profesia fiecaruia, rezultatele pozitive si multumirea celorlalti (a colaboratorilor - clienti/furnizori, s.a), petrecerile, intalnirile, lucrul bine facut s.a.m.d.

             Azi ninge, e prima zapada a anului acesta si ea trebuie sa ne bucure nu sa ne ingrijoreze. Odata prima zapada era motiv sa raman in curte intreaga zi sub pretextul inlaturarii ei de pe aleea din fata casei, apoi revenirea in casa nastea acea implinire a copilului linistit care desi s-a jucat toata ziua afara acum sta lipit cu fata pe fereastra sa vada daca ii ingheata limba pe geam, daca vine Mos Ene pe la gene sau Gerila sau tata cu pachetul de la sindicat.  

           Echilibrul fizic si emotional cred ca il gasim in toate aceste clipe extraordinare traite si de aceea mi-as dori sa pot trai fiecare zi ca si cum ar fi ultima si sa nu ma ingrijorez si sa nu mai plec urechea la toate problemele inchipuite si neinchipuite pe care le au sau nu le au uniii sau altii.  

   

Tipuri de personalitate

Ma intreb uneori uimit:  Ce ascund mintile oamenilor?

Aceasta nedumerire amestecata cu mahnire apare de regula in cadrul relatilor sociale cu un anumit tip de personalitate sau urmare a unor articole din presa, care relateaza evenimente sau fapte imprevizibile. E vorba, aici, desigur despre acel tip de personalitate care zice una si face alta...sau arata in societate impecabil si in viata privata e groaznic. 

Astfel ca, m-am hotarat sa ma aplec si sa studiez clasele de indivizi prin prisma modului de gandire, temperamentului, laturii intereselor si constitutiei fizice. 

In amestec cu dragostea, cu iubirea toate aceste aspecte sus mentionate oscileaza intre plus si minus, intre nord si sud generand reactii neasteptate. Uneori ramanan in echilibru relativ o buna bucata de timp sau toata viata.

Nu de putine ori am constatat ca persoanele grase, puhave resping persoanele slabe, ciolanoase sau ca toate functionarele de la ghiseu au ochelari si sunt tunse obligatoriu scurt purtand parca o uniforma imaginara. Sau ca toti soferii de autobuz au inceput de burta, de chelie si un aer respingator de superioritate, iar poetii trebuie sa fie neaparat neintelesi, si betivi, iar avocatii sa fie imbracati in balonzaid si sa poarte geanta.

In privita intereselor exista anumite locuri in tari sau orase unde este impetuos necesar sa fi prezent. Daca nu esti acolo sau daca nu ai fost nu existi!

Daca iti propui sa fi artist e musai sa apari la televizor, la cat mai multe emisiuni, pe paginile revistelor si pe internet. Daca esti novice in orice profesie neaparat trebuie sa stai in umbra maiestrului (sa intri in manastire sa faci un stagiu pana la calugarie) apoi sa pleci pe drumul tau.

Daca te caracterizezi prin persistenta, rigiditate, subiectivitate, timiditate, iritabilitate atunci esti introvertit. Daca dimpotriva esti sociabil, iti plac petrecerile, ai multi prieteni, simti mereu nevoia sa vorbesti, nu studiezi individual, risti actionand mereu sub inspiratia momentului, iti plac glumele, pacalelile, mereu gata de riposta, vesel, deschis, prietenos, activ si fara griji esti fara indoiala extrovertit. Exista si tipul intermediar ambivertul care are caracteristicile ambelor tipuri extreme si pe care e bine sa-l intalnesti.

Prin prisma modului de gandire tipurile de personalitate sunt cel mai greu de urmarit, astfel fie ca esti extrovertit, introvertit sau ambivert definitia nu face decat sa descrie in linii mari fiecare tip, insa decizia finanla in caracterizarea unui anumit individ nu poate fi luata fara sa se tina cont de factorii externi (consum de droguri si alcool) factori personali (deceptie, anxietate) care pot oricand rasturna balanta aflata in echilibru relativ     

In cazul mortii unui om si ma refer aici la moartea suspecta apare intrebarea legata de rolul victimei in cadrul raportului infractor-victima coroborata cu semnele mortii. Raspunsul la aceasta intrebare este de regula si prima  concluzie. (Necesara si aici este conditia  indexului vulnerabilitatii - factori personali si situationali ai victimei). 

Consider arta activitatea psihologului care gaseste rezolvarea (tratamentul) tipului de personalitate inaintea procurorului care descopera fapta antisociala bucurandu-se de deplinul adevar.  Prea tarziu insa pentru a schimba lucrurile.