Inactivitatea firmelor 2018
Codul de procedura fiscala stabileste cazurile in care o societate este declarata inactiva:
a) nu isi indeplineste, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa prevazuta de lege;
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constata ca nu functioneaza la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporara inscrisa la registrul comertului;
e) durata de functionare a societatii este expirata;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata detinerii spatiului cu destinatia de sediu social este expirata.
Sursa:
Codul fiscal si Codul de Procedura fiscala.
Codurile sunt publicate pe site-ul www.anaf.ro in format pdf.
miercuri, 14 februarie 2018
sâmbătă, 4 octombrie 2014
Act aditional incheiat prin mijloace de comunicare la distanta
Atentie la ceea ce discutati la serviciul clienti al furnizorului dvs. de telefonie mobila. Nu putine au fost cazurile, cand dupa o discutie de principiu, cu unul dintre consilierii companiilor de telefonie beneficiarii serviciului s-au trezit cu un mail in al carui attach era un ,,Act aditional incheiat prin mijloace de comunicare la distanta''!
Daca nu v-ati exprimat ferm consimtamantul cu privire la acceptarea unei oferte propuse de consultant nu sunteti obligat sa acceptati ,,Actul aditional incheiat prin mijloace de comunicare la distanta'' mai ales daca acesta nu corespunde vointei dvs.
Una este sa discuti, sa afli despre oferta propusa de furnizorul de servicii de telefonie mobila sa stabilesti impreuna pachetul avantajos pentru nevoile tale si alta este sa iti exprimi acordul de vointa in a contracta!
Acodrul de vointa (consimtamantul) este acceptarea ofertei furnizorului de catre client! Or, in situatia in care clientul nu a acceptat expres oferta actul aditional nu poate fi considerat incheiat, intucat nu exista o conditie esentiala a actului juridic si anume VOINTA DE A CONTRACTA - CONSIMTAMANTUL.
Societatiile de telefonie mobila speculeaza posibilitatea conferita de lege de a incheia acte aditionale prin mijloace de comunicare la distanta si de aici pana la abuz nu este decat un pas.
Din fericire exista doua institutii care au autoritate in stabilirea cadrului legal si conventional al raportului juridic dintre furnizorul de telefonie mobila si client! Una este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, cealalta Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
Temeiul legal este OUG nr. 111/2011 privind comunicatile electronice ce a transpus, printre altele Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autorităţile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei în materie de protecţie a consumatorului;
Categoric aceasta tema pe care o dezbat este exprimarea romaneasca a aplicarii printr-o ordonanta de urgenta a unei directive europene si aplicarea socialista a unei dispozitii legale in Romania democratica (furnizorul are drepturi supreme, iar consumatorul are obligatia sa plateasca ceea ce i se baga pe gat).
Imi asum afirmatia de mai sus, intrucat daca OUG nr. 111/2011 prevede expres in cuprinsul art. 53. ca: - ,,(1) înainte de încheierea unui contract la distanță, utilizatorul final trebuie să fie informat, în timp util și în mod clar, corect și complet, cel puțin asupra următoarelor elemente:
a) datele de identificare a furnizorului, iar, în cazul convorbirilor telefonice, și scopul comercial al comunicării;
b) caracteristicile esențiale ale serviciilor oferite, precum și perioada de valabilitate a ofertei sau a tarifelor;c) contravaloarea planului tarifar, precizând numărul de minute, creditul sau traficul de date inclus, dacă este cazul, extraopțiunile disponibile și contravaloarea acestora, tarifele pentru apeluri și pentru minutele ori traficul de date suplimentar, după caz, tariful de conectare sau instalare, cu toate taxele incluse;
d) condițiile de utilizare a minutelor incluse, a creditului sau a traficului inclus, după caz; e) dacă este cazul, prețul echipamentului terminal oferit, modalitățile de efectuare a plății, precum și modalitatea și costurile de livrare a acestuia; f) data la care este considerat încheiat contractul, în condițiile alin. ( g) data activării serviciului contractat, precum și, în cazul livrării unor echipamente terminale, data livrării acestora; h) dacă este cazul, durata contractuală minimă, precum și condițiile de încetare a contractului înainte de termen și penalitățile aplicabile; i) dreptul de a denunța unilateral contractul și termenul de exercitare a acestuia; j) modalitățile prin care pot fi obținute informații detaliate privind oferta comercială a furnizorului.
(2) Dacă părțile nu au convenit altfel, data încheierii contractului la distanță este data primirii de către utilizatorul final a mesajului de confirmare referitor la comanda sa.''
Prevederea care ne priveste pe noi este cuprinsa in cadrul art. 53 al OUG nr.111/2011 la lit. i) si in alin. 2 al actului normativ sus mentionat si face referire la dreptul de a denunta unilateral contractul si la termenul de exercitare a acestuia si data incheierii contractului.
Totodata, esential pentru consumator este art. 55. care prevede ca: ,,(1) Utilizatorul final are dreptul de a denunța unilateral contractul încheiat la distanță, fără plata vreunor penalități sau despăgubiri și fără invocarea vreunui motiv, în termen de 14 zile lucrătoare.''
Or, in situatia in care v-ati simtit vatamat in drepturi, ati primit ,,Actul aditional incheiat prin mijloace de comunicare la distanta'' fara sa va fi dat consimtamantul aveti dreptul in temen de 14 zile lucratoare sa denuntati incheierea contractului. Sarcina probei privind îndeplinirea obligațiilor de informare a utilizatorului final, existența consimțământului utilizatorului final la încheierea contractului, precum și sarcina verificării ori stabilirii identității utilizatorului final cu care este încheiat contractul la distanță revin furnizorului de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului conform art. 56 din OUG nr. 111/2011 fiind suficienta manifestarea de vointa a utilizatorului, in termenul stabilit de lege de a denunta unilateral contractul incheiat la distanta.
Din pacate companiile de telefonie mobila si nu numai putand de altfel generaliza si asupra altor furnizori de servicii folosesc motivele extrinseci ale persoanelor lipsite de educatie juridica de a-si motiva stimulari externe, ex: lauda, aprobarea, banii, competitia, dorinta de a obtine cel mai bun serviciu, aparat mobil si contracteaza in voie servicii scumpe fara a avea consimtamantul utilizatorului asupra serviciului oferit, iar banii obtinuti astfel au pentru acesti furnizori de servicii o aparenta de legalitate, atat timp cat consumatorul/utilizatorul se foloseste de acel serviciu si nu intreprinde nicio actiune in exercitarea proprilor drepturi.
Foarte multe persoane se trezesc in fiecare zi cu inbox-ul plin de mesaje spam. Desi se poate crede ca nu este nimic de facut, Yahoo are cateva optiune de filtrare a mesajelor primite si astfel poti seta un filtru pentru mesajele spam primite.
Instructiuni
- Intra pe contul tau de Yahoo. Click pe meniul My Folders in bara din stanga si adauga un folder. Da-i un nume acestui folder. Este de preferat sa pui un nume sugestiv pentru mesajele spam, pentru a nu incurca folderele.
- Click pe meniul Inbox. Fa-ti o lista cu persoanele care ti-au trimis mesaje de tip spam de cel putin doua ori pana acuma.
- Click pe meniul Options din coltul din dreapta sus si alege Mail Options. Din bara din stanga alege Filters. Click pe Create or Edit Filters.
- Click pe Add si da-i un nume filtrului. Sub If all of the following rules are true, in casuta From header, tasteaza adresele celor care ti-au trimis mesaje de tip spam. Sub Then alege folderul pe care tocmai l-ai creat. Click pe Add filter.
- Intra din cand in cand in folderul creat pentru a verifica mail-urile. Pentru alte mesaje spam filtrate automat de Yahoo, intra in Spam.
Atentie
- Prioritatea filtrelor este data in functie de ordinea lor. Primul filtru are prioritatea cea mai mare si ultimul cea mai mica
- sursa (http://www.paginata.com/)
marți, 15 aprilie 2014
Cum stabilesc norma de poluare a maşinii
Sunt trei metode simple ca să stabilesti norma de poluare a masinii:
a). Când maşina este cumpărată din ţară vă uitaţi pe talon sau cartea de identitate la numărul de omologare. În coadă se specifică norma de poluare. În cazul nostru EURO 4.
Când nu vedeţi un E şi o cifră vă uitaţi pe tabelul acesta:
Dacă maşina este achiziţionată din străinătate, ea va avea înscrisă în talon şi/sau cartea de identitate norma de poluare. Aceasta înscriere a fost introdusă progresiv de prin 2000 încoace, iar acum apare în toate ţările UE. Pentru că pe noi ne interesează mai mult Germania, iată unde trebuie să ne uităm.
În primele două poze vedeţi o rubrică cu o înscriere “SCHADSTOFFARM EURO2″ sau “SCHADSTOFFARM EURO3″. Adică tipul de catalizator de tip EURO. În a treia poză apare “SCHADSTOFFARM D3″. Aici apare bătaia de cap. D2, D3 sau D4 sunt normele germane echivalente pentru norma EURO şi au fost folosite până prin 2004 însă nu se suprapun întodeauna. Adică acest D3 are şanse mari să nu fie un EURO3.
Sursa: G. Buhnici
joi, 10 aprilie 2014
Focul din cluburi - un pericol iminent
Conventia civila in actualul context legislativ
Conventia civila in actualul context legislativ
Reglementarile fiscale si civile succesive
Notiunea de conventie civila a fost introdusa in legislatia romaneasca de Legea nr. 83/1995 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca. Ulterior, conventia civila a fost preluata de Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, care mentinea posibilitatea incheierii de conventii civile pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati care nu depasesc in medie 3 ore pe zi.
Aceasta structura de contractare a devenit frecvent utilizata, datorita regimului fiscal derogatoriu (veniturile astfel obtinute erau scutite de la plata contributiilor sociale). In timp, s-a abuzat de aceasta structura de contractare, fiind utilizata pentru a masca plata mai ieftina a salariilor. In consecinta, OUG nr. 23/2003 a abrogat dispozitiile din legea nr. 130/1999 referitoare la conventiile civile.
Ca urmare a acestei abrogari a disparut din plan legislativ posibilitatea incadrarii in munca in baza unei conventii civile, sub incidenta legislatiei muncii, ramanand doar notiunea de contract civil, reglementata inca din anul 1864 de Codul Civil.
Acesta este momentul la care, in general in randul ne-juristilor, s-a produs o confuzie in terminologie. Mentinerea posibilitatii de contractare a unei persoane in baza unui contract reglementat de Codul Civil a fost combinata cu vechea structura a conventiilor civile reglementate de Legea 130. Rezultatul: s-a continuat in mod gresit contractarea fortei de munca “in baza Codului Civil”, pentru activitati cu caracter permanent.
Imbratisarea unei astfel de practici a dus la eludarea atat a legislatiei muncii (care obliga la incheierea unui contract de munca chiar si pentru activitatile care necesitau un program zilnic redus), cat si a legislatiei fiscale (taxele si contributiile datorate pentru veniturile din conventiile civile fiind de doua ori mai mici decat sarcina fiscala aferenta salariilor).
In acest context, incepand cu anul 2010, practica inspectiilor fiscale s-a remarcat printr-un accent deosebit asupra veniturilor obtinute ca urmare a incheierii conventiilor civile.
In baza dispozitiilor art. 11 din Codul Fiscal, organele de inspectie au recalificat din punct de vedere fiscal veniturile obtinute din conventiile civile incheiate pentru activitati care nu aveau caracter ocazional, in venituri din salarii, cu consecinta calculului retroactiv de impozit si contributii sociale.
Ordonanta de urgenta nr. 58 din iunie 2010 a marcat inceputul unor balbe legislative fara precedent. Incalcand intreaga teorie civilista expusa mai sus, art. III din OUG 58/2010 a considerat veniturile obtinute din conventii civile ca fiind venituri de natura profesionala, supunandu-le platii contribuiilor sociale!
Mediatizarea intensa a acestei modificari legislative (pe fondul unor controale-eveniment la mari trusturi de presa) si buimaceala administratiei publice care inca nu era pregatita pentru administrarea unui val considerabil de contribuabili, a determinat o schimbare de mentalitate.
De teama instabilitatii legislative si a controalelor fiscale, marea majoritate a contribuabililor au renuntat la utilizarea structurii dualiste de contractare: respectiv contract de munca si conventie civila incheiate simultan cu aceeasi persoana.
Aceasta structura de contractare a devenit frecvent utilizata, datorita regimului fiscal derogatoriu (veniturile astfel obtinute erau scutite de la plata contributiilor sociale). In timp, s-a abuzat de aceasta structura de contractare, fiind utilizata pentru a masca plata mai ieftina a salariilor. In consecinta, OUG nr. 23/2003 a abrogat dispozitiile din legea nr. 130/1999 referitoare la conventiile civile.
Ca urmare a acestei abrogari a disparut din plan legislativ posibilitatea incadrarii in munca in baza unei conventii civile, sub incidenta legislatiei muncii, ramanand doar notiunea de contract civil, reglementata inca din anul 1864 de Codul Civil.
Acesta este momentul la care, in general in randul ne-juristilor, s-a produs o confuzie in terminologie. Mentinerea posibilitatii de contractare a unei persoane in baza unui contract reglementat de Codul Civil a fost combinata cu vechea structura a conventiilor civile reglementate de Legea 130. Rezultatul: s-a continuat in mod gresit contractarea fortei de munca “in baza Codului Civil”, pentru activitati cu caracter permanent.
Imbratisarea unei astfel de practici a dus la eludarea atat a legislatiei muncii (care obliga la incheierea unui contract de munca chiar si pentru activitatile care necesitau un program zilnic redus), cat si a legislatiei fiscale (taxele si contributiile datorate pentru veniturile din conventiile civile fiind de doua ori mai mici decat sarcina fiscala aferenta salariilor).
In acest context, incepand cu anul 2010, practica inspectiilor fiscale s-a remarcat printr-un accent deosebit asupra veniturilor obtinute ca urmare a incheierii conventiilor civile.
In baza dispozitiilor art. 11 din Codul Fiscal, organele de inspectie au recalificat din punct de vedere fiscal veniturile obtinute din conventiile civile incheiate pentru activitati care nu aveau caracter ocazional, in venituri din salarii, cu consecinta calculului retroactiv de impozit si contributii sociale.
Ordonanta de urgenta nr. 58 din iunie 2010 a marcat inceputul unor balbe legislative fara precedent. Incalcand intreaga teorie civilista expusa mai sus, art. III din OUG 58/2010 a considerat veniturile obtinute din conventii civile ca fiind venituri de natura profesionala, supunandu-le platii contribuiilor sociale!
Mediatizarea intensa a acestei modificari legislative (pe fondul unor controale-eveniment la mari trusturi de presa) si buimaceala administratiei publice care inca nu era pregatita pentru administrarea unui val considerabil de contribuabili, a determinat o schimbare de mentalitate.
De teama instabilitatii legislative si a controalelor fiscale, marea majoritate a contribuabililor au renuntat la utilizarea structurii dualiste de contractare: respectiv contract de munca si conventie civila incheiate simultan cu aceeasi persoana.
Ce modificari a adus Noul Cod Civil in cazul conventiilor civile?Din punct de vedere tehnic, impozitarea veniturilor din conventii civile a mai cunoscut un moment important, respectiv cel al intrarii in vigoare a Noului Cod Civil. Mediatizandu-se faptul ca Noul Cod Civil a abrogat Codul Comercial, interpretarile contractelor civile au cazut in cealalta extrema: brusc, orice contract incheiat de persoane fizice (inclusiv persoane fizice autorizate) a devenit conventie civila!
Astfel, in primavara anului 2012, beneficiarii contractelor de prestari servicii incheiate cu avocati, consultanti fiscali si alte persoane avand profesii independente si/sau liberale aplicau sumelor platite regimul fiscal al retinerii la sursa a impozitului pe venit (conform art. 52 Cod Fiscal).
A fost nevoie de clarificari legislative pentru a face distinctia dintre cele doua tipuri de raporturi juridice si dintre cele doua tipuri de regimuri fiscale.
Astfel, in primavara anului 2012, beneficiarii contractelor de prestari servicii incheiate cu avocati, consultanti fiscali si alte persoane avand profesii independente si/sau liberale aplicau sumelor platite regimul fiscal al retinerii la sursa a impozitului pe venit (conform art. 52 Cod Fiscal).
A fost nevoie de clarificari legislative pentru a face distinctia dintre cele doua tipuri de raporturi juridice si dintre cele doua tipuri de regimuri fiscale.
Se pot incheia conventii civile si cu persoanele fizice neautorizate?Conventiile civile se pot incheia numai cu persoane fizice neautorizate. Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate au alt regim juridic si fiscal.
Desi Noul Cod Civil nu a adus nicio modificare reala cu privire la conventiile civile, a generat modificari in legislatia fiscala prin care a fost delimitata notiunea de contract civil (in sens general) de notiunea de conventie civila. Practic, notiunea de conventie civila a ramas a fi utilizata doar pentru contractele civile incheiate cu persoane fizice (neautorizate – n.r.) care presteaza cu titlu ocazional anumite servicii.
Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate si cu persoane care exercita profesii liberale (denumiti profesionisti in terminologia Noului Cod Civil) au un regim juridic si fiscal distinct.
Conform art. 3 din Noul Cod Civil, sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. Notiunea “profesionist” prevazuta la art. 3 din Codul Civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Se poate spune ca la acest moment legislatia referitoare la conventiile civile este asa cum ar fi trebuit sa arate inca din 2003, de la abrogarea Legii nr. 130/1999.
Desi Noul Cod Civil nu a adus nicio modificare reala cu privire la conventiile civile, a generat modificari in legislatia fiscala prin care a fost delimitata notiunea de contract civil (in sens general) de notiunea de conventie civila. Practic, notiunea de conventie civila a ramas a fi utilizata doar pentru contractele civile incheiate cu persoane fizice (neautorizate – n.r.) care presteaza cu titlu ocazional anumite servicii.
Contractele incheiate cu persoane fizice autorizate si cu persoane care exercita profesii liberale (denumiti profesionisti in terminologia Noului Cod Civil) au un regim juridic si fiscal distinct.
Conform art. 3 din Noul Cod Civil, sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. Notiunea “profesionist” prevazuta la art. 3 din Codul Civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.
Se poate spune ca la acest moment legislatia referitoare la conventiile civile este asa cum ar fi trebuit sa arate inca din 2003, de la abrogarea Legii nr. 130/1999.
Cum se taxeaza conventia civila incepand cu 1 iulie 2012? Ce optiune in privinta impozitului pe venit recomandati contribuabililor?Conform art. 52 din Codul Fiscal, persoanele juridice sau alte entitati care conduc evidenta contabila au obligatia de a calcula si retine la sursa un impozit pe venit de 10% aplicat veniturilor din conventii civile. Acest impozit anticipat de 10% urmeaza a se regulariza prin depunerea declaratiei de venit realizat, in luna mai a anului urmator (formularul 200). Contractual se poate opta pentru retinerea la sursa de 16%, impozitul in acest caz fiind final.
Practic, in conditiile in care veniturile din conventii civile sunt supuse platii contributiilor sociale, este recomandabil sa se opteze pentru retinerea la sursa de 10% impozit pe venit, pentru ca prin declaratia 200 sa se deduca cheltuielile cu contributiile sociale.
Pentru a evita orice deficienta de interpretare, prin Ordonanta 15/2012 a fost introdusa precizarea ca aceste retineri la sursa nu se fac si pentru veniturile obtinute in baza contractelor civile de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere.
Pentru veniturile din conventii civile se datoreaza contributiile individuale la asigurarile de pensii si de sanatate (10,5% pensii si 5,5% sanatate). Contributiile se aplica venitului brut stabilit prin contract, se retin de catre platitorii de venituri si se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Nu datoreaza contributii sociale asupra venitului din conventii civile persoanele care sunt deja asigurate la sistemul public de pensii pentru veniturile din salarii, care au calitatea de pensionari sau care sunt asigurate in sistemele neintegrate de pensii (ex. avocatii).
Baza lunara de calcul a contributiei la pensii nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (2.117 lei in prezent), iar baza lunara de calcul a contributiei de sanatate pentru venituri exclusive din conventii civile nu poate fi mai mica de un salariu minim pe tara (700 lei in prezent).
Incepand cu 1 iulie 2012, nu se mai datoreaza contributii la somaj.
Practic, in conditiile in care veniturile din conventii civile sunt supuse platii contributiilor sociale, este recomandabil sa se opteze pentru retinerea la sursa de 10% impozit pe venit, pentru ca prin declaratia 200 sa se deduca cheltuielile cu contributiile sociale.
Pentru a evita orice deficienta de interpretare, prin Ordonanta 15/2012 a fost introdusa precizarea ca aceste retineri la sursa nu se fac si pentru veniturile obtinute in baza contractelor civile de contribuabilii care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere.
Pentru veniturile din conventii civile se datoreaza contributiile individuale la asigurarile de pensii si de sanatate (10,5% pensii si 5,5% sanatate). Contributiile se aplica venitului brut stabilit prin contract, se retin de catre platitorii de venituri si se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.
Nu datoreaza contributii sociale asupra venitului din conventii civile persoanele care sunt deja asigurate la sistemul public de pensii pentru veniturile din salarii, care au calitatea de pensionari sau care sunt asigurate in sistemele neintegrate de pensii (ex. avocatii).
Baza lunara de calcul a contributiei la pensii nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut in Legea bugetului asigurarilor sociale de stat (2.117 lei in prezent), iar baza lunara de calcul a contributiei de sanatate pentru venituri exclusive din conventii civile nu poate fi mai mica de un salariu minim pe tara (700 lei in prezent).
Incepand cu 1 iulie 2012, nu se mai datoreaza contributii la somaj.
Mai este rentabila conventia civila in actualul context legislativ?Veniturile obtinute din conventiile civile isi pastreaza un regim privilegiat de impozitare (cu aproximativ 13% mai putin fata de impozitarea veniturilor din salarii).
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o optiune intre incheierea unui contract de munca si o conventie civila datorita caracterului ocazional al activitatilor ce pot fi contractate prin intermediul unei conventii civile.
Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre o optiune intre incheierea unui contract de munca si o conventie civila datorita caracterului ocazional al activitatilor ce pot fi contractate prin intermediul unei conventii civile.
Poate un angajator sa incheie si conventii civile cu propriii angajati?Nu exista niciun impediment legal pentru un angajator de a contracta anumite servicii ocazionale cu proprii salariati, incheind conventii civile. In astfel de situatii miza nu este una de optimizare fiscala, ci mai degraba de flexibilizare a raportului juridic. Spre exemplu, o editura care la un moment dat organizeaza o conferinta poate incheia o conventie civila cu unul dintre salariatii sai, pe o perioada relativ scurta (30 de zile), pentru promovarea conferintei sau pentru procurarea unei baze de date cu persoanele interesate de un anumit domeniu (legat de subiectul conferintei). Un alt exemplu este dat de agentiile de publicitate care apeleaza la conventii civile pentru contractarea ocazionala a unor persoane care sa imparta pliante. Pentru astfel de activitati punctuale, agentiile de publicitate pot apela si la munca zilierilor.
In cazul in care se incheie un contract civil de prestari servicii cu o persoana fizica autorizata, veniturile astfel obtinute nu vor mai avea regimul de impozitare al conventiei civile, ci pe cel propriu veniturilor din activitati independente (prestatorul avand responsabilitatea platii tuturor taxelor si contributiilor datorate).
In cazul in care se incheie un contract civil de prestari servicii cu o persoana fizica autorizata, veniturile astfel obtinute nu vor mai avea regimul de impozitare al conventiei civile, ci pe cel propriu veniturilor din activitati independente (prestatorul avand responsabilitatea platii tuturor taxelor si contributiilor datorate).
Ce este mai avantajos sub aspectul costului muncii: angajarea de zilieri sau conventiile civile?Angajarea de zilieri reprezinta o forma de contractare cu caracter ocazional, care nu confera persoanei respective statutul de salariat (desi suntem in situatia unor raporturi de prepusenie similare celor de munca).
Aceasta forma de angajare este o modalitate de incurajare a contractarii legale a fortei de munca, cu indeplinirea unor minime formalitati (exista doar un registru de evidenta a zilierilor care trebuie comunicat in fiecare luna de catre beneficiar catre inspectoratul teritorial de munca).
Contractarea zilierilor este des utilizata in domenii precum agricultura, spectacole, publicitate, curatenie etc.
Regimul de impozitare este cel asimilat salariilor – 16% impozit pe venit, cu retinere la sursa. Nu se datoreaza insa contributii sociale, zilierul avand posibilitatea asigurarii sale la sistemul public de pensii si de sanatate.
Din aceasta perspectiva, contractarea zilierilor este mai avantajoasa fiscal decat utilizarea conventiilor civile.
Tata si vagabonzii tolerati
Intr-o seara eram cu sotia mea prin bucatarie si faceam clatite. Fiindca era fum aveam geamul de la bucatarie deschis. Apartamentul nostru este la parterul unui bloc inconjurat de alte blocuri, iar vis-a vis de bloc, peste strada sunt case cu gradini si gazon la poarta. La un moment dat am auzit prin deschizatura geamului un dialog in contradictoriu - o cearta intre niste tineri si vecinul de la casa din fata blocului. Acestia parcasera masina sub gardul vecinului si ascultau muzica, lucru care l-a deranjat pe vecin si a inceput sa urle la baieti. Curioasa din fire sotia mea m-a intrebat ce se intampla afara si intrucat nu vedeam mare lucru din bucatarie am mers in cealalta camera pentru a vedea ce se intampla dincolo de drum, nu inainte de a stinge lumina evitand astfel sa fiu vazut de eventualii vagabonzi care se certau cu vecinul. Nu am vazut nimic. Afara domnea linistea unei seri calduroase de primavara Am pastrat lumina stinsa si am continuat sa privesc prin fereastra la cat de vulnerabil este locul in care stau. La faptul ca de orice pericol ma desparte doar o usa alba cu ferestre balconul fiind la un pas distanta de strada. Nu am reusit sa-mi duc idea pana la capat ca am vazut trei tineri corpolenti purtand caciuli in cap care se furisau pe langa prin fata mea spre gardul vecinului scandalagiu. Vecinul era inca in curte langa gard si pandea revenirea tinerilor la masina. Ei, la adapostul intunericului fara sa-si vorbeasca inaintau spre gard, iar unul dintre ei, intr-o clipa, cu o viteza incredibila s-a inaltat deasupra gardului si i-a aruncat cu o caramida in cap vecin. Apoi a sarit gardul si l-a luat pe acesta la bataie lovindul cu acea caramida sau bolovan ce era peste piept. Vecinul, inca in putere s-a ridicat si l-a lovit si el pe agresor, apoi s-a culcat la pamant si s-a strecurat pe sub gard in gradina din fata casei. A fost tras inapoi in curte de acel vagabond corpolent si lovit cu piatra in cap pana ce a ramas fara suflare. Pe sub gard se scurgea un sange negru. Am ramas inmarmurit ascuns dupa perdea auzind in continuu tipetele unei femei disperate: Tata! Tata!
Nota:
Ma bucur ca a fost doar un vis zbuciumat, insa ma ingrijoreaza o astfel de situatie, in cazul in care s-ar intampla intrucat nu sunt sigur cati dintre noi suntem in stare sa deschidem zavoarele usii si sa alergam sa-l salvam pe cel in necaz, pentru ca de multe ori povestitorul (martorul) isi cenzureaza scena omorului pentru a nu-si incarca constiinta. Vagabonzii s-au dezvoltat datorita lasitatii noastre si fricii cu care i-am hranit si tolerat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)