Despre firmele de recuperare creante constituite ca S.R.L.-uri

Despre firmele de recuperare creante constituite ca S.R.L.-uri

Nu de putine ori am fost sunati de diversi reprezentanti ai firmelor de recuperari, pentru diferite creante exhibate, unele reale, altele inchipuite, in functie de situatia fiecaruia dintre noi si fie le-am recunoscut, fie le-am contestat.

Dar cine sunt cu adevarat acesti recuperatori legali?

In practica m-am intalnit cu unii dintre acesti mandatari ai creditorilor indreptatiti sa solicite sume de bani, ori executarea unei obligatii asumate printr-un contract si i-am privit adanc, dupa costumul de 900 de dolari, ceasul cu cadran generos sau bratara de platina. In fapt, majoritatea acestor societati, in general S.R.L.-URI prin reprezentantii lor exercita fara drept profesia de avocat - fara a avea capacitatea conferita de Legea nr. 51/1995 republicata privind profesia de avocat. Practic se constituie sub forma unui S.R.L.avand asadar raspundere limitata in limita capitalului subscris si varsat de minim 200 lei, isi aleg ca obiect principal de activitate consultanta in afaceri si management, redacteaza si incheie asa-zise contracte de mandat pentru recuperare/colectare debite/creante. cu diverse persoane fizice si juridice practicand de fapt o forma de avocatura clandestina. Desigur societatiile mai mari au ajuns de cativa ani sa incheie contracte de colaborare cu cabinete individuale de avocatura sau sa angajeze consilieri juridici. Insa invocarea in cadrul procesual a exceptiei lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a acestor societati comerciale in raport cu societatatile debitoare, ori debitorii persoane fizice (subiecti de drept) aduce de cele mai multe ori castig de cauza debitorului.

Capacitatea de exercitiu presupune abilitarea persoanei fizice sau juridice de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii incheind acte juridice.

Capacitatea de a contracta reprezinta este componenta a capacitatii juridice civile (de folosinta sau de exercitiu) constand in aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a incheia personal sau prin reprezentare, contracte civile. 

Or, o societate cu raspundere limitata nu poate incheia contracte de asistenta juridica, numite la suprafata contracte de mandat, acestor societatii lipsindu-le insasi aceasta abilitare - de a incheia contracte de asistenta si reprezentare juridica.

In sprijinul celor afirmate adaug art.1 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 republicata privind exercitarea profesiei de avocat :

 ,,(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al  Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.’’, iar art. 3 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat prevede ca:

,,(4) Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii civile profesionala de avocati cu raspundere limitata.‘’

          Or, in cazurile prezentate aceste societati de recuperare incalca voit prevederile legale enumerate mai sus, cat si prevederiile art. 281 Cod penal exercitand fara drept o profesie pentru care legea cere autorizatie.

In urma incheierii unor astfel de contracte de mandat numerosi creditori au constatat ca aceste societati isi schimba pe parcursul derularii contractelor incheiate calitatea, din mandatar al beneficiarilor in creditorii acestora solicitandu-le sume de bani cu titlu de onorariu, reprezentand un procent de         10 % din sumele pe care s-au angajat sa le recupereze, dar pe care nu le-au recuperat.

Eludarea legii cu buna stiinta nu poate fi trecuta insa cu vederea de catre instantele de judecata si de catre aparatorii legali alesi in baza unui contract veritabil de asistenta juridica.

Aceste societati aduc o pata neagra pe obrazul justitiei din Romania, prin practicarea fara drept a unei profesii pentru care legea cere autorizatie existand precedent in jurisprudenta romana de astfel de societati, cand mandatarul procurandu-si tot felul de probe si prelevandu-se de art. 969 Cod civil isi schimba calitatea din reprezentant in creditor si incearca prin intermediul instantei de judecata sa obtina niste sume de bani pe care debitorii.

Practica activitati juridice sub acoperirea unui obiect de activitate ce ii permite societatii sa exercite doar ,,activitati de consultanta in afaceri si management’’ nu si activitati juridice. Activitatile juridice fiind permise doar societatiilor profesionale de avocati si avocatiilor inscrisi in Barourile din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, conf. art. 3 din Legea nr. 51/1995 republicata cu modificările şi completările ulterioare, profesiei de notar public (art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare) sau celei de executor judecătoresc (art. 7 din Legea nr. 188/2000, cu modificările şi completările ulterioare).

De asemenea dispoziţiile art. 56 din Legea nr. 31/1990 dispun modalitatea prin care se poate solicita Tribunalului nulitatea unei societăţi înmatriculate în Registrul Comerţului atunci când se dovedeste ca obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice atunci cand societatea desfasoara activitati prohibite de lege comerciantiilor si anume – activitati juridice fara a avea vreun drept legal.

În privinţa obiectului de activitate al societăţii comerciale legea 31/1990 repubilcata, prevede că acesta trebuie să fie format din acte de comerţ (art. 1 din Legea nr. 31/1990). De asemenea, unele activităţi, deşi sunt acte de comerţ, nu pot constitui obiect al societăţii comerciale, potrivit unor norme speciale                                (de ex. Legea nr. 103/1 octombrie 1992 care consacră dreptul exclusiv al cultelor religioase de a produce obiecte de cult).

În plus, pentru desfăşurarea unor activităţi, legea cere obţinerea unor avize speciale sau licenţe (H.G. nr. 1323/1990; Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat).

Am putea afirma că formularea “obiect de activitate ilicit sau contrar ordinii publice” trebuie interpretată în sens restrâns, înţelegându-se acele activităţi care, potrivit unor dispoziţii legale speciale, nu pot face parte din obiectul de activitate al unei societăţi comerciale (de ex.: fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice în alt scop decât ca medicament, imprimarea hărţilor militare, remediile secrete, acţiunile care constituie infracţiune etc.).

În celelalte situaţii, nesocotirea normelor legale ce stabilesc regimul exercitării unor activităţi atrage sancţiuni specifice. Astfel, desfăşurarea fără licenţă a activităţilor care, potrivit art. 2 din Legea nr. 31/1996, conform art. 13 alin.1 şi 2 din acelaşi act normativ, constituie infracţiune sau contravenţie, după caz.

          Comerciantii nu pot acorda consultanta juridica, fara a avea acest drept - actele emise de acestia fiind nule de drept, in baza art. 26 alin. 3  din Legea 51/1995 privind execitarea profesiei de avocat.

,,Art. 26 (1) Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.          
(2) Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat. 
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit. ‘’

Or, aceste societati exact aceste prevederi ale Legii nr. 51/1995 nu le respecta, desi reprezentantii lor legali au la dispozitie, la infiintare sa isi aleaga din nomenclatorul Clasificarii Activitatiilor din Economia Nationala (CAEN rev.2) ca obiect principal de activitate – codul 8291  - ,,activitati ale agentiilor de colectare si ale birourilor de credit’’, in masura in care isi  doresc sa recupereze creante.

Publicitatea agresiva pe care o fac aceste societati in mediul on-line si nu numai, prin diverse publicatii folosind insemnele barourilor le aduc o serie de clienti, care din lipsa de informatii de specialitate apeleaza la serviciile acestor societati crezand ca isi externalizeaza oficiile juridice catre specialisti, in fapt ajungand in cele din urma sa plateasca comisioane uriase pentru servicii inexistente sau lipsite de efectele juridice urmarite.

In Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nu este prevăzută posibilitatea constituirii consilierilor juridici în societăţi comerciale, în vederea exercitării unei profesii juridice, pentru că prin admiterea unei atari posibilităţi s-ar crea un paralelism neadmis de Legea           nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, iar prevederile art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic sunt lipsite de eficienţă juridică, deoarece printr-un act al unei organizaţii profesionale nu se poate deroga de la dispoziţiile legii nr. 51/1995. (art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic prevazand posibilitatea constituirii unor astfel de entitati) – declarat de instantele de judecata nelegal.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, "consilierul juridic poate să fie numit în funcţie sau angajat în muncă, în condiţiile legii", iar în conformitate cu art. 3 din aceeaşi lege, "consilierul juridic numit în funcţie are statutul funcţionarului", cel angajat în muncă având "statut de salariat".

Aşadar, profesia de consilier juridic se exercită fie pe baza unui raport de serviciu, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, fie pe baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu reglementările din Codul muncii.

Or, in raport cu tertii reprezentantii conventionali ai acestor societati de recuperare creanta nu sunt consilierii ori avocatii societatiilor cu care ati incheiat raportul juridic ci prepusi ai acestor recuperatori lipsiti de capacitatea legala de a contracta servicii de asistenta, consultanta si reprezentare juridica.

07.02.2012                                                            Cristi Taras